Electrostim Iasi, Romania Electrostim Iasi, Romania
Stimulare electrica functionala
Electrostim - Stimulare electrica functionala
 

Home
Stimularea electrica functionala
Neurostimulatoare
Interfata Creier-Calculator
Echipament BCI
Cursuri
 
Articole din media
• 20 sep 2007
• 02 feb 2006
• 15 mar 2005
• 26 feb 2005
• 02 dec 2004
Legaturi utile
Despre noi
Contact
 
EnglishEnglish version


Articole din presa - Ziarul de Iasi 02.02.2006

Un iesean a lucrat la un aparat pentru bolnavii cu paralizie si Parkinson

Aparatul a fost produs in Anglia si tot de acolo poate fi comandat; acesta stimuleaza prin impulsuri electrice musculatura, oferind un mare control al acesteia; in functie de gravitatea bolii, pacientii se pot chiar vindeca.
“Gradul de recuperare depinde de timpul trecut de la accidentul cerebral, de psihicul bolnavului sau de gravitatea paraliziei. Se poate ajunge pina la o recuperare totala”, spune prof. Dr. Marian Poboroniuc.

Un profesor iesean ofera o sansa celor care au renuntat sa spere ca vor mai putea merge vreodata pe propriile picioare.
Marian Poboroniuc este profesor doctor la Facultatea de Electrotehnica din cadrul Universitatii Tehnice “Gheorghe Asachi” Iasi (UTI) si a partcipat alaturi de cercetatorii din Marea Britanie la finalizarea unui aparat de marimea unui CD-player care ii ajuta pe cei cu paralizii sa isi poata folosi membrele afectate. Aparatul este de fapt o neuroproteza de care ar putea benefiacia cei care au suferit accidente vasculare cerebrale, cei care sufera de scleroza multipla, Parkinson sau paralizie.

"Gradul de recuperare depinde de timpul trecut de la accidentul cerebral, de psihicul bolnavului sau de gravitatea paraliziei. Se poate ajunge pina la o recuperare totala. Insa in cazul celor cu paralizie totala, le poate doar imbunatati, prin exercitii de intretinere, care ajuta la o mai buna circulatie a singelui", sustine profesorul, in virsta de 38 de ani.

Aparatul poate fi folosit si acasa
Dispozitivul inventat de profesorul Poboroniuc se bazeaza pe mici socuri electrice transmise prin electrozii aplicati pe membrele paralizate, provocind mici spasme. Muschii se iriga cu singe, iar membrele sint puse in miscare.
"Sistemele mai vechi nu ofera un control al asezarii, astfel ca bolnavii aveau nevoie de ajutor de la alte persoane. Cel actual, la care am lucrat si eu, are 8 canale de stimulare musculara si ar putea ajuta un pacient sa renunte la cadrele ajutatoare, cu atit mai mult cu cit poate fi utilizat si acasa", a explicat profesorul iesean.
Altfel spus, ceea ce aduce nou acest aparat este posibilitatea pe care o ofera pacientului de a efectua un ciclu succesiv de miscari cu ajutorul unui singur program. Principala conditie ca un bolnav sa poata folosi proteza este existenta unui sistem periferic nervos intact.

Aparatul a ajutat numerosi paralizati sa se ridice la verticala
Colaborarea profesorului la crearea acestui dispozitiv a inceput in 2001, cind a sustinut un interviu pentru proiectul Neural PRO, realizat de 11 parteneri din sapte state europene, care includea cercetari in domeniul stimularii electrice functionale.
Timp de un an, ieseanul a continuat munca de cercetare si testele in Germania, la Spitalul Grosshadern din Munchen, unde fusese deja pus la punct un dispozitiv pentru controlul musculaturii care functiona pe baza relatiei stimul - raspuns.
Insa dispozitivele initiale construite puteau stimula o singura grupa musculare prin transmiterea de impulsuri electrice muschilor deficitari.
Nevoia unui aparat mai performant, care sa ofere un control mai exact al miscarii i-a determinat pe cercetatorii clinicii din Salisbury din Marea Britanie sa reia cercetarile. Profesorul iesean a fost cooptat in acest proiect pentru realizarea programului integrat in aceste aparate.

"Ei creasera aceste aparate inca din 1995 si sint deja intrate in sistemul lor de sanatate. Aportul meu a fost realizarea unui program mai performant care sa fie integrat in aceste dispozitive, pentru asigurarea unui mai bun control al impulsurilor transmise musculaturii", povesteste profesorul Poboroniuc.
Testele efectuate pe pacientii din Anglia au avut rezultate bune, sustine profesorul, oferind posibilitatea unui paralizat sa stea in pozitie verticala aproximativ cinci munute.
"Am efectuat numeroase teste pe un numar de 40 de pacienti din Anglia, care au putut sa se ridice din scaunul cu rotile fara ajutor, au stat in echilibru si s-au asezat singuri", ne-a mai spus Marian Poboroniuc.

Aparatele sint folosite la Spitalul de Recuperare
Neuroprotezele perfectionate de profesorul iesean sint omologate si produse in Marea Britanie. "Costurile de omologare sint foarte ridicate, undeva la 40 de mii de lire sterline si necesita o perioada indelungata de teste. In plus, ei aveau deja aparatul, eu am venit doar cu partea de programare", declara Poboroniuc, explicind de ce dispozitivul nu se produce, deocamdata, in Romania.
Anul trecut, a avut loc la Iasi primul experiment din Romania legat de folosirea acestui dispozitiv, la Clinica de Neurologie din cadrul Spitalului de Recuperare Iasi.
"A fost un baiat, imobilizat in caruciorul cu rotile, care s-a putut ridica, cu putin ajutor si a stat in echilibru cam patru minute", povesteste Poboroniuc.

Astazi, patru astfel de dispozitive sint folosite de specialistii de la clinica ieseana pentru tratarea afectiunilor neurologice, care au efect asupra mobilitatii musculaturii.
"Avem patru astfel de dispozitive in spitalul nostru si din cite stiu, alti citiva pacienti l-au achizitionat pentru continuarea exercitiilor acasa. Noi le-am folosit in cazuri de paralizie, parapareze, leziuni medulare. Dorim sa continuam colaborarea cu domnul Poboroniuc si sa aprofundam cercetarile in legatura cu utilitatile acestor neuro-proteze", a declarat prof. Dr. Cristian Popescu, de la Spitalul de Recuperare.
Profesorul spera ca, in viitor, dispozitivele sa se poata produce in Romania. Deocamdata, ele pot fi doar importate de unicul distribuitor autorizat de Clinica din Salisbury, firma profesorului Poboroniuc.
Pretul unui astfel de aparat este in jur de 20 milioane lei, variind in functie de numarul de canale de stimulare.
(Adrian Opris) Ziarul de Iasi, 02.02.2006
sus
 
  © Electrostim 2006 - 2017